Dis de dimineata, muncitorimea din spital, trecea grupuri-grupuri, cate doi-trei, catre cladirea farmaciei de peste drum. Zidari, tamplari, oameni care pun gresie si faianta, cei care fac instalatiile sanitare, ma rog, tot ce trebuie la casa omului, pardon, la biroul omului... Carau saci cu adeziv, tot felul de unelte, tot ce mai este necesar la amenajarea unui spatiu. Parca aminteau de sclavii care trudeau pe timpuri la ridicarea piramidelor. In fruntea convoiului de furnicute, dand din maini incoace si incolo, Florin Barbalata, supraveghea miscarile de trupe si transpira alergand intre spital si cladirea farmaciei.
Mai pe la amiaza, marele manager Teodoru, a venit in persoana sa vada desfasurarea lucrarilor, si cu tigara in gura si berea in mana, o facea pe dirigintele de santier.
(si completam noi, era in tinuta de bloc operator!!! Parca cerea angajatilor sa nu iasa in halat sau "uniforma" unitatii pe poarta spitalului. Dar cum ne-a obisnuit, legea in spital o respecta numai angajatii nu si conducerea)
Pentru cine nu stie, acolo urmeaza sa functioneze cabinetul de avocat al consoartei lui Florin Barbalata. Ca doar oamenii nu erau nebuni sa-si amenajeze biroul cu mijloace proprii, adica cu banii castigati cu multa truda in licitatii aranjate, contracte fantoma si alte mici comisioane. Pai daca spitalul are mana de lucru gratis, are si materiale, spuneti si voi, nu era pacat? Ce daca nu sunt medicamente, pacientii sa-si cumpere singuri, daca i-a pus dracu sa se imbolnaveasca! Cat despre mancare, ar fi culmea sa vrea nesimtitii sa se ingrase pe banii spitalului.Sa-si mai aduca si de-acasa!
Oricum banii erau mult mai necesari pentru amenajarea cabinetului de avocatura al familiei Barbalata.
