NUMAI PENTRU CUNOSCATORI....

   Cu totii dispunem de o harta a mintii, formata in perioada educatiei noastre (contruita prin asocieri de idei si emotii), cu ajutorul careia ne raportam la situatiile aparute (teritoriul fiind viata si situatiile in sine).

Conditia de reusita in acest proces este dorinta de a face o transformare reala, constientizarea faptului ca fara implicare personala, nimic nu se va produce de la sine, sinceritatea, multa flexibilitate si vointa de a extrage maximum de efecte.

   Toti oamenii sunt inzestrati de Creator cu o agresivitate naturala, necesara in primul rand pentru autoaparare atat fizica cat si psihica. Aceasta agresivitate la nivel energetic este de fapt o forta vitala necesara vietii, care in trecut folosea la vanatoare si autoaparare. In prezent folosita adecvat se transforma in asertivitate – puterea de a fi tu insuti in orice situatie si de a spune lucrurilor pe nume - iar sublimata in mod constient se poate transforma in forta spirituala, forta de determina mersul lucrurile – desigur, o arma cu doua taisuri... 

   Deseori oamenii buni isi tin agresivitatea in frau, o reprima din start considerand-o ceva rau, iar tot acest potential energetic natural este tinul astfel in rezerva, blocat. Ei aleg pacea si armonia, si acest fapt este un plus, insa uneori avem nevoie si de agresivitate fie pentru a ne apara, fie pentru a spune lucrurilor pe nume, fie pur si simplu pentru afirmare, adica pentru a fi asertiv. 

  Oamenii buni ar trebui sa stie ca agresivitatea nu trebuie folosita pentru distrugerea altor fiinte, dar uneori folosirea ei este ceva necesar pe acest pamant, atat pentru aparare, cat si pentru afirmare, altfel campul nostru energetic poate fi afectat. Raspunsul nerostit, vorbele nespuse, se deruleaza de cele mai multe ori autoamat in gand, ducand la blocaje energetice, boala sau intamplari neplacute. 

 Despre oamenii rai nu voi spune decat ma intristeaza. Nefericirea unora nu are cum sa ma bucure, iar oamenii rai sunt cu siguranta foarte tristi. Nu ii urasc, ci ii compatimesc.
Vreau sa cred ca oamenii rai sunt de fapt oameni care au uitat sa fie buni, si au devenit rai datorita luptelor si durerilor la care i-au supus viata.
Rautatea este neputinta de a fi bun, de a ierta, de a intelege, de a iubi.Oamenii rai nu se pot iubi nici macar pe ei. 

  Cel mai frecvent, oamenii sunt rai deoarece le este mai usor sa fie asa. Ca sa fi bun, trebuie sa ai o anumita structura, precum si capacitati deosebite de a ierta, a fi tolerant si plin de compasiune, ceea ce inseamna un tip de energie (totul este energie - atat gandul, cat  si fapta) , de care oamenii rai nu sunt capabili - ei nu au aceasta energie.
  Vreau sa cred ca putina bunatate primita de la fiecare le va imbogati sufletul celor rai si ii va face sa redevina buni....

Citez "Anonim" care spunea : "CU CAT SE URCA MAIMUTA MAI SUS IN COPAC, CU ATAT I SE VEDE MAI BINE FUNDUL...."

Citez "Anonim" care spunea pe 9 aprilie 2014, 23:29

CU CAT SE URCA MAIMUTA MAI SUS IN COPAC, CU ATAT I SE VEDE MAI BINE FUNDUL

Aici, la spitalul din Tecuci, Teodoru a fost cocotat vreo sase ani in varful cocotierului. Ce-ati vazut??? 

Sa va spun eu: 

L-ati vazut cat de competent dormea el beat in garzi, l-ati vazut cum cadea prin curtea spitalului si-si spargea dintii din fata, dupa care umbla cate-o saptamana cu masca chirurgicala la gura, pana reusea stomatologul sa-i dreaga stirbatura…

L-ati vazut cum a lasat sa moara o fata de 17 ani, o fata cu hemoragie interna, care a sangarat pana a murit, pentru ca Teodoru era prea beat si prea nesimtit ca sa se scoale din pat… 

L-ati vazut cum s-a urcat intr-o ambulanta, cu o lada de bere la el, ca sa insoteasca un pacient care abia mai sufla, si a coborat apoi la Galati, tinandu-se cu greu pe picioare… Dupa cum zice o vorba din popor, “iesea ca sarpele la drum”, sa vada si aia de la Galati ce doctor competent insoteste bolnavul. 

Mi-a parut bine sa aflu, ca, mai nou, Teodoru isi exercita acum talentele la spitalul judetean. Pentru unul ca el, Tecuciul ramasese prea mic, incepuse sa-l stranga pe la incheieturi. Asa ca, a simtit nevoia sa-l cunoasca si colegii de la Galati, asa cum il stim noi: pe viu, nu din auzite. 

Ma bucar la gandul ca, de acum incolo, doctorii de la spitalul judetean au sa aiba parte si ei de competenta lui Teodoru si de naravurile lui cele bune: au sa vada si ei, cum e cand colegul de alaturi te toarna, cum te pandeste sa-ti ia locul, cum e sa-ti fure pacientii, cum e sa-ti aduca ziarele si televiziunea pe cap, sau cum stie el sa sfatuiasca pacientii nemultumiti sa te reclame la colegiul medicilor, sau sa-ti faca plangere penala. Ba inca, este asa de zelos, ca nici nu asteapta sa te reclame pe bune un pacient; ii scrie chiar el reclamatia si i-o baga pacientului sub nas, numai sa o semneze, si daca trebuie o expediaza chiar el la organele in drept.

Si asta inca nu-i nimic. Stati sa-l vedeti pe baiatu`, daca da Dumnezeu sa apuce vreo functie cat de mica! Atunci sa te tii, cu ce tupeu si ce obraz gros, vine si va cere “zeciuiala”! 

Am scris toate astea spre luare la cunostinta, pentru colegii din Galati. Doar stiti cum se spune, ca informatia inseamna putere. Pentru binele noilor lui colegi, sper ca Teodoru sa-si dezvaluie “talentele” si caracterul lui “minunat” cat mai tarziu cu putinta. 

P.S. Teodoru este dovada vie a principiului ca “Individul tinde sa-si atinga nivelul maxim de incompetenta”. El si l-a depasit.