Anonim spunea...
Din cate se aude, Teodoru turbeaza de ura impotriva celor care isi exprima parerea despre el pe blog. Partea frumoasa e ca el isi inchipuie ca are de-a face cu doua-trei persoane si nu realizeaza cat de antipatizat este de salariati pentru firea lui "superba". Ei, mai Dragos, nici nu ai tu idee cate persoane stau cu ochii pe tine, cati vigilenti iti monitorizeaza "activitatile" si cu cata regularitate pleaca rapoartele.
Din partea noastra, ca niste cetateni responsabili ce suntem, zicem asa: foarte bine fac oamenii ca sunt atenti. Daca un doctor, nu conteaza care, s-a imbatat si s-a urcat beat la volan, datoria unui cetatean adevarat ar fi sa sune la Politia Rutiera si sa anunte asta. Daca in alta zi, un alt doctor taie degeaba piciorul unui biet om, care putea fi tratat, cei din jur ar trebui sa-i explice lui si familiei lui, ce-i acela malpraxis. Daca cu alta ocazie un doctor intra baut in sala de operatie, murdar si cu ketchup-ul de la pizza intins pe tricoul jegos, asta iarasi nu trece neobservat. Un sfat pentru cei care fac des astfel de porcarii: oamenii te vad ce faci , bai capabilule, si stii ceva? Nici nu tac.
11 octombrie 2011, 05:15
Multi poate se intreaba, ce-i cu blogul asta, si ce vrea sa transmita. Vom incerca sa lamurim oamenii ce se intampla in spital.
RăspundețiȘtergereNu stiu cati ati prins epoca comunista. Poate va amintiti de alimentarele goale, cum partidul era in toti si in toate si mai presus de orice te sufoca interdictia colosala de-a vorbi.Peste tot existau turnatori si securisti si daca spuneai un banc, te uitai cu frica in jur. Toata lumea traia uitandu-se peste umar.Daca aveai un vecin fost detinut politic sau al carui copil fugise din tara, trebuia sa te feresti de el ca de un ciumat; nu-i dadeai buna ziua si daca din intamplare il vedeai cand isi scotea cainele la plimbare, il ocoleai pe departe si treceai pe trotuarul celalalt. Romania duhnea a frica.
Ei bine, asta se intampla de 5 ani incoace la Spitalul Tecuci: saracie, constrangere, frica si “legea tacerii”. In spital nu se gaseste nimic: o seringa, o penicilina, un amarat de algocalmin. Farmacia spitalului e goala. Medicii sunt nevoiti sa trimita bolnavii sa-si cumpere totul cu bani din buzunar. Bolnavii platesc.Ei sau rudele lor.Altfel, risca sa moara cu zile, din lipsa medicamentelor. Daca-l intrebi pe director, o sa-ti spuna ca spitalul e sarac, n-are de unde cumpara medicamente. In acest timp, vilele sefilor cresc si infloresc si masinile de lux si le schimba in fiecare an.
La bucataria spitalului nu-i nimic, decat varza, orez si paste. La pranz servesc orez fiert, fara nici un gust. Seara, niste paste lesinate. Niste laturi saracute, pe care le refuza si un caine vagabond.Dimineata ceai. Asta mananca bolnavii la Spitalul Tecuci. Unii au noroc daca nevasta sau copii le aduc o paine, un iaurt. Ceilalti fac foamea si rabda. Daca ii intrebi pe sefi, spitalul n-are fonduri, n-au ce face. Dau din umeri. Dar daca cauti facturile, vezi cata mancare se cumpara, in spital. Si nu orice. Mancare buna. Vezi trecute salamuri scumpe, pui, unt, branzeturi de calitate, dulciuri.Unde se duc toate astea? Poate stie magazionerul. Dupa cum arata, el nu rabda de foame. Si daca ne uitam la sefi, vedem ca toti sunt zdraveni si rumeni, trecuti toti de suta de kg, burtile le atarna pe deasupra curelei si plesnesc de bine.
Tot spitalul, doctori, asistente, contabili, stiu ca ce am scris e adevarat. Si mai stiu un lucru, pe care l-au invatat pe pielea lor. Nu au voie sa vorbeasca.
Un doctor vede cum un sef, beat in garda, lasa o fata de 16 ani sa sangereze pana moare. Dar stie ca nu poate sa spuna nimic, daca vrea sa mai aiba zile bune in spital.
Daca esti asistenta, stii foarte bine ca nu ai voie sa spui ce spaga ai dat la angajare, si cum ai dat examen, cu subiectele date inante si lucrarea facuta gata. Taci, ca doar nu ai nici un interes sa vorbesti.
Daca esti functionar, te faci ca nu vezi cum azi seringa se cumpara de la firma X cu 5 lei, iar maine aceiasi seringa se cumpara de la firma Y, cu 10 lei.
Daca te-a chemat DNA sa te audieze pt faptele altora, iarasi taci.Taci pentru ca ti-e frica ca EL sau EI sa nu auda ca ai spus ceva. Ti-e frica pentru slujba ta. Ti-e frica pentru ca stii cati turnatori si curlingaii misuna prin spital, care abia asteapta sa insface un rahat in dinti si sa se duca cu el la sef. Care sef, ii injura sau le trage un sut in fund, dar ei tot se duc la el dand din coada.
Daca vezi pe unu care nu se are bine cu sefu, nu-l saluti, ii intorci repede spatele, sa nu te vada careva ca esti prieten cu “elementele periculoase”, si pe deasupra te mai si simti obligat sa-l injuri sau sa-l barfesti pe la spate, numai asa, ca sa auda sefii cat esti tu de devotat. Si intr-un fel, ai dreptate. Ca doar stim toti cum e Teodoru. Daca bunica-ta i-a facut ceva, o uraste si pe mama-ta, te uraste si pe tine, si pe cainele tau, toata viata…. Din interes sau din frica toti tac. Mai ales din frica. Spitalul duhneste a frica. Nu vi se pare ca in spitalul asta amarat a reinviat epoca comunista? SARACIE, FRICA, CORUPTIE, CONSTRANGERE. Si toate astea, pana cand, domnule primar? PANA CAND ???????